JLL a făcut o retrospectivă a ceea ce au însemnat ultimele 12 luni pentru piața imobiliară românească, punând accent pe modul în care criza sanitară a remodelat abordarea celor din această industrie și în ce măsură ceea ce ne așteptam să se întâmple în martie 2020 s-a petrecut într-adevar.
Dacă ne uităm dincolo de ultimele 12 luni, putem să observăm că ceea ce s-a întâmplat pe piața imobiliară după declanșarea pandemiei nu a reprezentat decât o accelerare a unor fenomene care deja se manifestau în economie și în această industrie, în mod particular.
Schimbarea modului de lucru al angajaților și, implicit a nevoilor acestora, începuse deja înainte de pandemie, și este o temă care era pe masa multor manageri din companii.
În același timp, vedem o preocupare pentru actorii implicați în domeniul imobiliar consultanți - arhitecți, agenți, ingineri - constructori, dezvoltatori, chiriași, bănci finanțatoare și investitori pentru construcții sustenabile și măsuri pentru reducerea poluării.
”Noul mod de lucru va atrage după sine nevoia de ajustare a actualelor spații de birouri, piața rezidențială va crește pentru a asigura ocupanților o alternativă mai confortabilă eventual luând în considerare cerințele de lucru de acasă, piața constructiilor industriale și logistice va trebui să acomodeze creșterea generată de comerțul online”, a declarat Cezar Florea, Head of Project & Development Services JLL Romania.
Toate aceste arii de dezvoltare reprezintă tot atâtea oportunități pentru cei care activează pe această piață.
Așa cum am preconizat, deși exista un pesimism moderat la începutul pandemiei, piața construcțiilor nu a suferit scăderi, rezistând bine perioadei de incertitudine pe care am traversat-o, până la final de 2020. Anul 2021 a început cu o oarecare scădere în aceasta zonă, a construcțiilor, dar estimările noastre pentru restul anului rămân optimiste, prefigurând întreg anul 2021 cu ușoară creștere.
Piața birourilor, sub presiune
Rata de neocupare a spațiilor de birouri a avut o creștere relativ constantă, la acest lucru contribuind toate proiectele de extindere puse în așteptare de marea majoritate a clienților.
Estimările pentru 2021 și pentru 2022 sunt că această rată va mai creste pentru ca proiectele care au deja spatii preinchiriate nu pot fi amânate și care s-ar putea să dureze mai mult să umple spațiile încă vacante în lipsa unei creșteri a cererii nete.
Cererea va veni în principal de la chiriașii cărora le expiră contractele în această perioadă, și care au sesizat oportunitatea de a securiza contracte avantajoase pentru următorii ani.
În același timp, multe alte companii au preferat să extindă contractele curente cu unul sau mai mulți ani, păstrând sau nu același spațiu ocupat. În așteptarea finalului pandemiei acestea își iau timpul necesar analizării noilor forme de lucru și ajustării politicilor proprii. Nu este un lucru simplu, mai ales pentru cei care au un personal numeros și cu nevoi și posibilități diverse de lucru de acasă care trebuie mapate astfel încât să mențină nivelul optim de productivitate, Pentru prima oară, aceste discuții sunt în prim planul deciziilor companiilor din toate industriile.
Un alt fenomen care se manifestă pe piața de birouri este apariția spațiilor scoase la subînchiriat de companii. În acest moment, suprafața totală disponibilă la subînchiriere este cea mai mare care a existat vreodată pe piața din România, aproximativ 70.000 mp.
”Inevitabil, aceste spații, multe dintre ele amenajate corespunzător unor birouri de clasa A, inclusiv mobilate, pun o presiune foarte mare pe proprietarii care încă mai au spații neocupate în portofoliul lor. Nu numai prețul chiriei este problema, dar și flexibilitatea termenului contractual oferită de aceste spații, multe companii, în special cele care își deschid noi birouri în țară, dar și cele care se bazează pe proiecte temporare găsind aceste spații ca fiind ideale, la concurența cu spațiile de tip co-working”, a declarat Marius Șcuta, Head of Office Department & Tenant Representation JLL Romania.